Partea 1 rio ify

Dame, cind exemplele gasite la acestia erau mai caracteristice decit acelea pe care le extrasesem eu din alte scrieri. In ce prive§te prima categorie, adica cuvint el e ba§tina§e comnne tuturor RomAnilor de dincoace de Dunare, tratarea for in Dictionar s'a facut pe larg, ilustrindu-se fie-care nuanta de inteles cu cite unul sau mai multe citate din scriitori. Iata citeva exemple de felul cum sint explicate unele cuvinte in diferite publicatiuni : Padina, care circula in Oltenia, Banat §i in Muntii Sucevei, e explicat astfel : a Loc potriva sub deal; poalele unei coaste" Boeeann, Glosar de cuvinte din Mehedinti, p. Materialul a fost cules din textele biserice§ti sail din scrierile cu cuprins religios, din pravile §i din cronici, din tot felul de documente hrisoave, zapise, hotamicii , etc. Poate Seth își va da seama singur, e un băiat inteligent, cu siguranță va știi că dintre toți oamenii pe care i-am cunoscut și cărora le-am cerut ajutorul, doar el m-a ajutat și doar lui îi pot asuma meritele.

Dictionarul de fate' se datoreste staruintelor depuse pe linga mine de sim- paticii conducatori ai Institutului de culture' nationala Cartea Romaneascg.

Dace' lucrarea ce si-au propus se' harazeasca neamului e izbutita, si daca umple in sfirsit golul simtit pin' acum de lipsa unui bun lexic romanesc, Domniilor-lor trebue sa li se adreseze toate multumirile ; dacel, din potrivg.

Recunosc, din capul locului, ca mare mi-a fost indrazneala de a lua asupra-mi un om singur, supus ca on -care altul slabiciu- nilor infaptuirea unui astfel de ideal. Dar, Dumnezeu mi-e martor, nu mi-am precupeDit nici timpul nici sanatatea, ca se' pot duce la bun sfirsit greaua intre- prindere ce luasem asupra-rai.

Caci precum zice diaconal Coresi, in epilogul Psaltirii lui dindeaca vazui ca mai toate limbile au cuvintul lu Dumnezeu in limba lor, numai noi, Rumeinii, n'avem", constatind, cu durere, ca toate nea- murile din jurul nostru, Sirbii, Bulgarii, Cehii, Polonii, Rush si Ungurii, ca sä nu vorbesc de popoarele din Apus, an de mult la indemina admirabile dictionare rationale, de care pot fi mindri, numai noi, Romanii, nu, am cedat in cele din urma staruintelor Carpi Romanesti" si m'am pus cu rivna pe munca.

Rio ify

Ce e dreptul, lu- crarea aceasta ar fi putut-o face altii mai tineri si mai priceputi, poate, decit mine, si golul acesta ar fi putut fi umplut mai de mult, dar Se vede ca cunosteau aforismul vestitului filolog Scaliger ca mai ward poate fi socotitel pentru cineva osinda de a munci toatcl viafa la ocnd decit aceea de a face un dicfionar ", sau, poate, jura- rnintul lexicografului Giuseppe Rigutini care, in al sau Vocabo- lario italiano della lingua parlata" Firenze,strecurase, printre rinduri, la pag.

De altfel, stiam mai de mult, din experienta, ce insemneaza sg.

partea 1 rio ify

Densusianu si cu mine, alcatuirea unui Dictionar general al limbii romane", in editura casei Socec. Tiparisem litera A intr'o fascicula de aproape de pagini, dar redactarea si publicatiunea s'au oprit aci. Tin, cu acest prilej, si atrag atentiunea ca litera A a prezentului Dictionar e in mare parte reproducerea sus-zisei publicatiuni, datorite colaborarii cu Prin rashi. Planul, in trasaturi TX generale, conceput de amindoi, a ramas aproape acela§i in restul lucrarii.

Mate- rialul str'ins pentru continuarea Dictionarului Si redactiunea de la BZ sint insi in intregime opera subsemnatului ; cad zecile de mii de fie cu extrase din lec- turi, facute mai 'nainte, pentru alcatuirea Dictionarului general", daca n'au servit de dultuialci ianicerilor", ca sarmana biblioteca a tatalui lui Costache Negruzzi, au slujit, in timpul ocupatiunii, la aprinsul pipelor §i la Intretinerea focului din apartamentul meu, in care se landau du§manii.

M'am pus deci pe munca Trebuiau extrase citatele din sute si sute de volume, in parte necercetate. Noroc ca cele mai multe le citisem mai de mult §i subliniasem in ele cuvintele ce ma interesau.

Felix silla, vărul din „familia addams”, moare la 84 de ani

Extragerea acestor cuvinte pe fie §i copierea intregei fraze din care faceau parte e meritul sotiei mele. Para ajutorul inteligent pe care mi 1-a dat in tot cursul lucrarii, niciodata Dictionarul acesta n'ar fi vazut lumina zilei.

partea 1 rio ify

Patru sute douazeci §i cinci de mii de fi§e, scrise de partea 1 rio ify ei, clasate in ordine alfabetica §i a§ezate in de cutii de cite 3o de cm. Trei ani §i mai bine a durat scrierea fi§elor, §i de trei on pe atitia ani de munca gra ragaz i-am consacrat redactarii Dictionarului. In sfir§it, in ziva de 4 Octombrie a. Nona ani din viata mea, noul ani de muncit silnica, de 'infrigurare, de nopti intregi de meditare, de renuntare la tot ce-i e in- gaduit ori-cui sa guste din agrementele existentei, iata ce reprezinta acest Dic- tionar.

Daca totu§i lucrarea mea e departe de a fi desavir§ita, rog pe cititor s'o judece cu ingaduinta §i cu duhul blindetei §i sa n'o condamne pentru lipsurile §i scaderile ce va constata, caci fi voi in0vd sinteti oameni cu inimd de cdrind ca 0: noi, fi cu fire neprecepdtoare de partea 1 rio ify, cum se exprima, in graiu-i naiv, diaconul Partea 1 rio ify, in Predoslovia Evangheliei cu invatatura" din Lucrarea mea, dupa cum se anunta prin titlu, cuprinde repertoriul aproape complet al cuvintelor disparute din graiu §i acelea care se intrebuinteaza astazi.

Din limb a v e c h e am dat, pe linga cuvintele curente care circulau in graiu §i pe acelea care se refereau la sta'rile de lucruri din trecut, la denmitati, anga- rale, obiceiuri, etc.

Materialul a fost cules din textele biserice§ti sail din scrierile cu cuprins religios, din pravile §i din cronici, din tot felul de documente hrisoave, zapise, hotamiciietc. Am lasat afara numai acele turcisme care n'au. De asemenea n'am mentionat unele derivate fanteziste ale Mitropolitului Dosoftei sau ale lui Dimitrie Cantemir, si nici acele slavisme faa importanta care se intilnesc cite o singura data in textele biserice§ti. Atit partea 1 rio ify pri- vire la limba din trecut.

Altfel stau lucrurile cu privire la limb a de as t a z i. In aceasta intra :. Acestor patru categorii de cuvinte le-am consacrat o atentiune speciala in redactarea Dictionarului.

partea 1 rio ify

In ce prive§te prima categorie, adica cuvint el e ba§tina§e comnne tuturor RomAnilor de dincoace de Dunare, tratarea for in Dictionar s'a facut pe larg, ilustrindu-se fie-care nuanta de inteles cu cite unul sau mai multe citate din scriitori. Unele din ele, in special cele privitoare la istoria noastra, la a§e- zamintele din trecut, la viata §i indeletnicirile taranului, la datine §i credinte, la.

X literatura populara, etc. Acestea §i altele justifica pe partea 1 rio ify titlul de encidopedic" pe care 1-am dat Dic- tionarului.

partea 1 rio ify

Toate locutiunile §i proverbele curente, cu explicatiunile lor, precedate totdeauna de semnul 0, spre a fi gasite la prima ochire, an fost incorporate la locul cuvenit. Am socotit ea trebuesc deschise larg porta pentru aceste expre- siuni caracteristice, care oglindesc a§a de fidel modul de gindire §i intreaga psiho- logie a poporului. Cred astfel ca n'am lasat de o parte nimic din ceea ce trebuia pentru a scoate la iveala vitalitatea acestor termeni curat romane§ti, mo§teniti din generatie in generatie, de atitea veacuri, §i pe care neologismele cauta sa-i cotropeasca.

Ace§ti termeni constitue miezul limbii noastre. Yn jurul lor au venit sä se grupeze treptat cuvintele patrunse mai tirziu in graiu. Potrivit imprejurarilor, sau mai bine supunindu-se necesitatilor, aceste cuvinte §i-au largit cu timpul intrebuintarea, altoindu-se cu sensuri noua, rezultat inerent al progresului §i al cerintelor culturii.

Nu tot astfel partea 1 rio ify lucrurile cu termenii din a doua categorie, p r o v i n c i a- lismele intrebuintate numai id, colo de Romanii de dincoace sau de dincolo de Carpaji, din. Muntenia sau din Moldova, din Oltenia sau din Dobrogea, de la munte sau de la §es. Pe acestea le-am trecut in Partea 1 rio ify precedate de semnul 0, cu indicatia regiunii unde circula.

Recunosc ca insemnarile de Ban. Bucov Maram, etc. Nu totdeauna un cuvint insotit de ex.

felix silla, vărul din „familia addams”, moare la 84 de ani

Dese on intrebuintarea lui radiaza si mai departe, in partea apusana a Olteniei sau la N. Neavind la indemina mijloacele de control, nici mult a§teptatul Atlas linguistic al graiului romanesc, am fost nevoit sa ma multumesc cu izvoarele de care dispuneam. Aceasta in partea 1 rio ify prive§te extensiunea teritoriala a cuvintului. Mai grea a fost bask in foarte multe cazuri, redarea sensului exact al cutarui sau cu- tarui cuvint intrebuintat numai in cite un colti§or oare-care al tarii.

Nu odata mi s'a intimplat ca raspunsurile ce mi s'au dat cu privire la intelesul unui cuvint safie diame- tral opuse intre ele sau sa fie ap, de vagi, a§a de neintelese, incit lamurirea ce mi se dedea echivala cu zero. Nici revistele, nici diferite alte publicatiuni care inre- gistreaza forme dialectale, cu explicatiunile lor, nu mi-au fost in multe cazuri de folos ; ba, din potriva, ma incurcau mai mult.

Iata citeva exemple de felul cum sint explicate unele cuvinte in diferite publicatiuni : Padina, care circula in Oltenia, Banat §i in Muntii Sucevei, e explicat astfel : a Loc potriva sub deal; poalele unei coaste" Boeeann, Glosar de cuvinte din Mehedinti, p.

Smida, termen cunoscut in Moldova, Bucovina, Transilvania, Banat, etc. Zapodie, termen frecuent in topografie : a RupturA de deal" Chiriteseu, Grdnicerul, glos. XI www. Nu e deci exclus ca on -cita bunavointa as fi pus ca sa me re- gasesc in acest dedal de sensuri §i, adesea, de forme stilcite sa se fi strecurat ici §i colo cite o interpretare inexacta.

romanian covid-19 nostalgia

Acestea vor disparea, nadajduesc, in editia viitoare, cu ajutorul binevoitorilor cititori, cari, in interesul superior al §tiintei, ma vor informa Si ma vor indruma pe calea cea buns. Citate din autori s'au dat numai la o parte restrinsa din acestea. M'am ferit de a introduce in Dictionar acele f or- matiuni de cuvinte recente, cum sint, d. De asemenea cuvinte nu se simtea nevoie §i n'au ce club, in limbs.

Am insemnat totdeauna cu o acele cuvinte sau expresiuni care se abat de la firea limbii noastre, pe care vulgul le-a stilcit, §i care, prin urmare, trebue evitate. De asemenea, am insotit de semnul e acele cuvinte sau sensuri, care se intrebuinteaza rar sau apar numai in operele unora din lite- ratii no§tri de frunte §i sint mai toate creatiuni proprii ale acestora.

partea 1 rio ify

M'am multumit sa aleg, din mule de cuvinte, intrebuintate numai de speciali§tii fie-carei arte sau §tiinte, numai pe acelea pe care cititorul le poate intilni citeodata in lecturile cu- rente, iar nu in scrierile speciale. E poate o masura arbitrara, dar n'am putut face altfel. Dace: as fi procedat altminteri, a§ fi incarcat Dictionarul cu un balast de mii de cuvinte pe care cititorul n'ar fi avut, poate, niciodata prilejul sa le caute.

Dar, cu modul acesta, la intrebarea naiva ce mi s'a pus de atitea on : cite cuvinte are DicOonarul dumitale", as fi putut raspunde cu mindrie : cincizeci de mii" on §aizeci de mii", in loc de aproape patruzeci de mii, cit cuprinde Si cit trebue sa cuprincla in realitate. Ca §i cum valoarea unui dicDionar trebue judecata dupa numarul de cuvinte in§irate!

ℑ𝔫𝔱𝔯𝔬𝔡𝔲𝔠𝔢𝔯𝔢

De asemenea, nu s'au trecut in Dictionar, pentru economic de spatiu, sub- stantivele verbale derivate din infinitive, ca ajutare, cciptuire, cunoa ere, incdrcare, inverzire, etc. Acelea insa care, pe linga intelesul abstract de faptul de a. Ca sa nu incarc iara§i prea molt Dictionarul cu in§irarea tuturor cuvintelor compuse cu ne- care exprima o notiune contrarie sau negativa, ca n e cqezat, n e fdcut, n e pricepere, n e cuviincios, etc. Dupe: aceste lamuriri indispensabile cu privire la alegerea cuvintelor intro- duse in Dictionar, sa aratam acum modul in care a fost tratat fie-care articol in parte.

Sensurile fie-carui cuvint sint despartite prin 11 §i precedate de cite o cifra inchisa in cerc 0 0 0. Am inceput, nu cu intelesul cel mai comun pe care-1 are, ci cu cel mai vechiu, din care s'au desvoltat treptat celelalte. Am cautat, in felul acesta, sa stabilesc, pe cit posibil, inlantuirea logics intre sensurile derivate §i cel primitiv. Am cautat totdeauna, din zecile de exemple ce aveam extrase pentru uncle sensuri, sa aleg pe cele mai dare, pe cele mai caracteristice, pe cele mai frumoase.

Fraza citata are, in cele mai multe ca- zuri, un inteles deplin ; acolo unde, din pricina lungimii citatului, a fost nevoie sa-1 scurtez, am insemnat prin omisiunile facute din textul original. Cit prive§te scrierile §i autorii din cari am extras exemplele, a trebuit se. Din scrierile literare ale autorilor in partea 1 rio ify, n'am citat decit foarte putin, si anume din aceia la can cuvintele provinciale sau rare abunda la tot pasul.

Lucrarile de specialitate, mai vechi si mai noua, mi-au furnisat si ele un numar respectabil de citate.

partea 1 rio ify

De altfel, recunosc ca am ciu- gulit, pe ici pe colo, cite can citat dirt dictionarele lui Tiktin, Laurian-Massim, Costinescu, Fr. Dame, cind exemplele gasite la acestia erau mai caracteristice decit acelea pe care le extrasesem eu din alte scrieri. De alts parte, Dictionarul in curs de publicatiune al Academiei roman §i Dictionarul universal" de L.

Sai- neanu mi-au fost de can real folos la tot pasul. Daca Ina recunosc, in mod cinstit, ca m'am servit de aceste lucrari, aceasta nu vrea sa zica ca am facut tot timpul imprumuturi din acestea. Coincidentele de definitii si de exemple ce se constata, destul de rar, de altfel, Iii au explicarea fireasca ca, si unii si altii, am fost nevoiti sa recurgem la aceleasi mijloace de informatiune, uneori singurele existente, si ea am facut, atit ei cit si eu, extrase din aceleasi scrieri.

Atunci cind cuvintul strain din care deriva cel romanesc are o forma identica, sau aproape identica cu acesta, m'am multumit, pentru economie de spatiu, sa dau simpla indicatiune fr. Originea unui cuvint derivat din altul romanesc e indicata, sau intre paranteze patrate d.

felix silla, vărul din „familia addams”, moare la 84 de ani

In ce priveste o r t o g r a f i a, m'am abatut infra citva de la scrierea cu- renta, inlocuind pea cu I, pastrindu-1 insa numai in Romdn Si derivatele lui. Im- perfectul verbelor de a patra conjugare 1-am redat prin -eam, -eai Aceste modificari par a fi proiectate si de Academie, dar nu s'a luat pin' acum nici o hotdrire in toamna dating idei For.

Astfel, la cautarea unui cuvint in Dictionar, sa se partea 1 rio ify in vedere ca I vine in urma lui I, e asezat du. Trecind de la lamuririle date cu privire la redactarea Dictionarului la acelea relative la executarea tehnica a lucrarii, in sa atrag atentiunea ca am renuntat la caracterele cursive, Intrebuintate de obiceiu pentru citate, in urma constatarii facute ca obosesc prea malt ochii si ingreueaza cautarea unei informatiuni in arti- colele mai Fungi.

S'au intrebuintat in total 7 feluri de caractere, fie-care cu destinatia for spe- ciala, anume : I. Caractere cursive, pentru abreviatiuni, insemnari gramaticale §i numele §tiintifice ale animalelor sau plantelor. Caractere de rind, de corp 7, pentru definirea cuvintelor. Semi-gran de rind, pentru exemple, citate din autori sau forme gramaticale.